Cel mai mare jaf din istoria Romaniei - Trailer documentar

Un film documentar, o reconstituire din analele istoriei economiei si a justitiei romanesti. In 1959, sase intelectuali, cu functii mari in administratia comunista, au dat lovitura vietii lor. Ce a urmat ?

Puşi să-şi joace rolurile în film, apoi executaţi

In urmă cu 50 de ani, în plin regim comunist, şase persoane, înarmate până în dinţi, prădau Banca de Stat a Republicii Populare Române de 1.686.000 de lei, echivalentul unui sfert de milion de dolari americani în vremea aceea. Iata povestea jafului din 1959, devenit şi mai controversat după ce Securitatea i-a găsit vinovaţi pe şase intelectuali de marcă.

Potrivit declaraţiilor făcute de cei şase la interogatorii, jaful a durat câteva minute. În timp ce şoferul maşinii blindate era ameninţat cu arma de Igor Sevianu, Monica Sevianu şi Saşa Muşat au încărcat sacul cu bani în taxiul furat. Alţi doi indivizi supravegheau intrarea în bancă, pentru a da alarma dacă ieşea vreun client, iar ultimul a rămas la volanul taxiului, cu motorul pornit. Acţiunea a avut loc în faţa Băncii de Stat a Republicii Populare Române, filiala Gheorghe Gheorghiu-Dej, foarte aproape de locul unde funcţionează astăzi maternitatea Panait Sârbu.

Data de 28 iulie 1959 a intrat în istorie datorită celui mai îndrăzneţ jaf armat comis într-o ţară comunistă.O maşină blindată aparţinând băncii a fost prădată de şase indivizi înarmaţi, care au încărcat toţi banii într-un taxi şi s-au făcut nevăzuţi. Totul s-a întâmplat în câteva minute, lângă actuala maternitate Panait Sârbu din Bucureşti, în plină stradă şi pe lumină (era ora 8.00 dimineaţa). Autorităţile vremii, prin intermediul Securităţii, au efectuat primele arestări abia după două luni, dar surpriza a fost imensă!

Cei şase erau toţi intelectuali de marcă şi persoane cu o poziţie socială de invidiat:

Alexandru Ioanid, cumnat al ministrului de interne şi fost şef al departamentului de criminalistică al Miliţiei;

Paul Ioanid, fost şef al catedrei de studii aviatice la Academia Militară şi participant la programul spaţial secret al Rusiei;

Igor Sevianu, inginer de aviaţie, şi soţia sa Monica Sevianu;

Saşa Muşat, profesor de istorie la Universitatea Bucureşti şi secretar de partid;

Haralambie Obedeanu, ziarist la Scânteia şi fost decan al Facultăţii de Ziaristică.

La scurt timp după capturarea lor, pentru că faptele păreau de domeniul incredibilului, Securitatea a realizat un film documentar despre jaful din 28 iulie, în care cei şase şi-au jucat propriile roluri şi au povestit în amănunt cum au procedat. Pelicula, considerată “de uz intern”, a fost prezentată în faţa câtorva sute de activişti de partid, ziarişti de la Casa Scânteii etc. Cei şase au declarat la reconstituire (aşa s-a numit şi filmul documentar) că furaseră un taxi, după ce îl imobilizaseră pe şofer. Au folosit maşina pentru jaful propriuzis şi pentru transportul banilor. Imediat după ce au dat lovitura, au mers pe un câmp din apropierea Capitalei, dar de aici li s-au tras toate necazurile.

Gangsterii au abandonat bancnotele de 10 lei, păstrându-le doar pe cele de 100, însă au fost văzuţi de un copil care se juca în zona respectivă. Acesta, împreună cu mama sa ar fi anunţat şi Miliţia, autorităţile intrând astfel pe fir. Filmul de propagandă este singura dovadă a celor întâmplate în 1959. Cei cinci bărbaţi au fost executaţi în luna noiembrie a aceluiaşi an, la închisoarea Jilava. Femeia a fost amnistiată de Nicolae Ceauşescu Monica Sevianu a fost condamnată la muncă silnică pe viaţă, sentinţă comutată ulterior la 25 ani de închisoare. Mai târziu, în urma unui decret dat în 1964 de Nicolae Ceauşescu, femeia a fost amnistiată. A murit în 1977 în Israel.

Regizorul Alexandru Solomon s-a declarat fascinat de povestea grupului Ioanid şi a realizat în 2004 un film documentar, “Marele jaf comunist”, în care recreează, folosindu-se şi de pelicula realizată de Securitate, întâmplarea din 1959 şi ridică diverse semne de întrebare asupra incidentului. Probabil că cea mai mare enigmă rămâne cum de cei şase intelectuali şi-au imaginat că nu vor fi prinşi şi executaţi. “Într-o lume normală, un jaf bancar n-are o dimensiune politică. Însă în contextul din 1959 era un gest anarhist, demonstra că statul poliţienesc are slăbiciuni şi făcea de râs mitul armoniei socialiste”, a declarat Alexandru Solomon.

Sursa: Claudiu Pacearca - Libertatea