Nu avem management in firmele romanesti

Managerii gândesc pe termen scurt, angajaţii nu sunt motivaţi

Nu au nicio urmă de strategie pe termen lung pentru a-şi menţine afacerile pe val, sunt incapabili să îşi imagineze cum vor arăta companiile lor peste ani şi nu-şi bat capul cu evaluarea angajaţilor. Aşa se prezintă antreprenorii şi managerii din România, potrivit unui studiu în rândul angajaţilor, managerilor şi patronilor din industrie, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, servicii şi turism.

Ascendis Consulting implementează proiectul „Antreprenoriat strategic şi creştere în IMM” şi, în parteneriat cu Alianţa Confederaţiilor Patronale din România, a apelat la compania Gallup pentru cercetarea de piaţă „Antreprenoriat şi management în întreprinderi”.

„Este primul studiu din România care analizează opinii ale managerilor, patronilor şi angajaţilor din industrie, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (IT&C), turism şi servicii (altele decât IT&C şi turism) despre dezvoltarea afacerii”, a declarat consultantul Adrian Ovidiu Moldoveanu.

„Nu pot oferi o viziune clară a dezvoltării”

Studiul a fost realizat în perioada 1 mai - 12 iunie 2009, pe un eşantion de 1.001 angajaţi şi 58 de manageri şi acţionari. Principala concluzie trasă după cercetare a fost că, în majoritatea cazurilor, oamenii de afaceri nu au putut articula o strategie de dezvoltare pe termen lung. „Deşi sunt interesaţi de momentul actual, de evoluţii şi trenduri, antreprenorii nu pot oferi o viziune clară a dezvoltării, bazându-se pe decizii pe termen scurt ce pot fi validate de piaţă. Managerii şi antreprenorii caracterizează piaţa ca fiind impredictibilă, diversă, ostilă şi incoerentă legislativ”, precizează Moldoveanu.

Lipsa strategiei nu e de mirare atâta vreme cât, potrivit cercetării, managerii nu-şi evaluează angajaţii şi nici nu-şi bat capul să le valorizeze spiritul de iniţiativă, să-i determine să-şi asume riscuri sau să fie independenţi în luarea deciziilor.

Lipsa implicării duce la performanţe slabe

Când vine vorba de angajaţi singurul element care-I ţine într-o companie sunt banii şi lipsa alternativelor pe piaţă. Cu alte cuvinte, cum apare un job puţin mai bine plătit, dau bor cu fugiţii. Doar o treime dintre ei beneficiază de oportunităţi de pregătire profesională, în condiţiile în care rezultatele slabe ale unora dintre colegii lor sunt puse de către cei mai mulţi tocmai pe seama lipsei competenţelor şi abilităţilor necesare.

„Există o problemă destul de răspândită la nivelul firmelor din România legată de motivaţia angajaţilor. Cel puţin unul din trei angajaţi îşi defineşte rolul în cadrul firmei ca fiind unul de excutant sau de suport, fiind lipsiţi astfel de motivaţia oferită de importanţa muncii lor. Pe de altă parte, ponderea celor care menţionează colegii sau calităţile şefului direct ca motive pentru care lucrează în continuare la aceeaşi firmă este foarte redusă. Lipsa motivaţiei şi a implicării emoţionale îi conduce pe angajaţi la performanţe slabe şi îi determină să părăsească locul de muncă la prima ofertă salarială ceva mai bună. Lipsa unui sistem obiectiv şi transparent de evaluare a performanţelor afectează de asemenea, motivaţia şi productivitatea angajatului”, se arată în concluziile studiului.

SOLUŢIE

Program de formare gratuit

Recomandarea Ascendis Consulting şi a Alianţei Confederaţiilor Patronale din România în acest context este creşterea gradului de conştientizare, din partea managerilor, a importanţei existenţei unui sistem de evaluare a performanţei angajaţilor din subordine. În baza concluziilor studiului, Ascendis Consulting pune la dispoziţia angajatorilor un program de formare profesională, „Management de impact”, care urmăreşte dezvoltarea competenţelor de management ale persoanelor cu rol de decizie. Peste 160 de grupe de manageri şi angajaţi din IMM-uri vor beneficia gratuit de acest program de formare, începând din această lună şi până în septembrie 2010.

CIFRE

Elemente de evaluare

• Cei mai mulţi dintre angajaţi (34%) au ales să lucreze pentru actuala lor companie datorită salariului şi bonusurilor pe care le primesc. O a doua poziţie în această ierarhie a motivaţiilor este ocupată de condiţiile de lucru şi tipul de activităţi pe de o parte, iar pe de altă parte de lipsa altor oferte de muncă. Fiecare din aceste trei motive au fost menţionate de cel puţin un angajat din cinci.
   
• Angajaţii din domeniul industriei ca şi cei din servicii

menţionează mai frecvent banii ca motiv de alegere a angajatorului actual, în timp ce la cei din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi cei din turism, motivaţia la angajare e o combinaţie între oportunităţile de carieră, bani, condiţii de muncă şi tipul de activităţi desfăşuratei.

• 29% dintre manageri sau antreprenori sunt motivaţi în jobul prestat de oportunităţile de dezvoltare personală, comparativ cu numai 9% dintre angajaţi.
• Ponderea angajaţilor care au furnizat idei de dezvoltare este în relaţie inversă cu mărimea firmelor în care lucrează, respectiv cei care lucrează în micro-întreprinderi au venit mai frecvent cu idei de îmbunătăţire comparativ cu angajaţii din firmele mari

.

• Aproape un sfert din angajaţii chestionaţi s-au declarat extrem de mulţumiţi de actualul loc de muncă, iar o treime din eşantion şi-au evaluat aproape la fel de bine satisfacţia. Cei mai satisfăcuţi angajaţi sunt cei din domeniul IT&C, urmaţi fiind de cei din domeniul turismului, în timp ce cei mai puţin satisfăcuţi sunt cei din industrie.  (sursa:  Georgeta Petrovici - Evenimentul Zilei).
• NOTA - In destul de multe companii romanesti exista asa numitul "politist de serviciu". Datoria sa este aceea "a turna" superiorilor tot ce comunica intre ei angajatii. Este un fel de "securist" infiltrat in sanul muncitorimii. Acest "copoi" isi face munca de placere si-si arata servilismul fata de stapan, cu multa credinta si, absolut, fara nici o jena. Stapanul il recompenseaza pentru serviciile aduse si il incurajeaza sa continue la fel de asiduu. In capul unor patroni, cat si a pseudomanagerilor, aceasta metoda e folosita cu scopul de a controla mai bine grupul pe care il conduc. In realitate, "politistul de serviciu" ajunge sa sparga omogenitea grupului (cu barfe si alte rautati), reusind astfel sa distruga o echipa de oameni capabili. In mod normal aceasta echipa, in lipsa sifonarului, ar functiona excelent. Mai rau, acest soi de "securist capitalist" este unul ticsit de frustrari launtrice, rareori educat suficient si mai ales lipsit de logica. In afara companiei, "politistul de serviciu" nu si-ar gasi de lucru. De ce ? Pentru ca in fiecare companie, saraca in management, exista cate un astfel de parvenit "pervertit".  Deci, doi "copoi de serviciu" nu s-ar intelege intre ei, caci trebuie sa se bata pentru acelasi os. Desigur, turnatorul in cauza va refuza constant sa accepte si sa creada aceste lucruri, caci el are o imagine extraordinara despre sine insusi. Din nefericire, el chiar are sentimentul utilitatii. Concluzia ? Cine se situeaza in afara sferei limitate a sifonarului este bine sa se retraga. O zicala veche spune: " Daca te bagi in tarate, te manaca porcii". Asadar, ramane pentru fiecare in parte, la liberul sau arbitru, sa concluzioneze, cine si cum se aseamana. Tocmai pentru  a se sti  cu cine "sa se adune". Sau poate ca nu. Antidotul ?  Managerii acestor firme  trebuie lasati sa-si care singuri povara. In timp, valoarea pagubelor rezultate se va dovedi o lectie plina de invataminte. In final, uram mult succes celor avizati.